Primele impresii din Berlin – transportul

u-bahn potsdamer platzAm lăsat în urmă Bucureștiul sufocant și obositor și m-am mutat în Berlin pentru perioada următoare. Am găsit aici un oraș primitor, cu oameni relaxați, cu un aer tare de munte (deși e câmpie), un transport în comun foarte bine pus la punct, mâncare bună, diversificată și ieftină, multe parcuri, râuri și lacuri.

Să o luăm pe rând.

Transportul. Primul lucru de care se lovește oricine ajunge într-o altă țară este aeroportul. Berlin are 2 aeroporturi, Tegel – cel principal și Schönefeld – pentru low-costuri. Tegel nu este nici pe departe la nivelul marilor aeroporturi din alte capitale ale Europei, este un aeroport aglomerat, subdimesionat, destul de în oraș (deși când ajungi ești într-o pădure), fără linie de metrou (exista niște linii de autobuz). Te întrebi cum de Berlinul, capitala și cel mai mare oraș din Germania, nu are un aeroport pe măsură, pe când alte orașe, Frankfurt sau Munchen au aeroporturi mult mai ok. Eh, nemții construiesc un alt aeroport, Berlin-Brandenburg, nou, frumos, mare, cu linie de metrou, care ar trebui să preia traficul celor două aeroporturi și să le închidă. Din cauza unor probleme de construcție, corupție și alte probleme, s-a ratat o primă dată de deschidere (3 iunie 2012) iar următorul termen de finalizare a fost dat în perioada 2016-2018. Berlin mai are si un al treilea aeroport,  Tempelhof, care a fost închis în 2008 și transformat în parc public, după un referendum local.

Continue reading

#JeSuisCharlie

stire-8-ian-caricaturi-3

Este regretabil și absolut condamnabil ceea ce s-a întâmplat la Paris, oamenii nu trebuie să moară pentru niste caricaturi. Mă întristează cei cu idei de genul că “și-au meritat-o”, este ca și cum ai spune că cineva a meritat să ia bataie pe stradă că s-a uitat ciudat la niște băieți strâși la colțul blocului.

Acum urmează un val de înfierare a Islamulului și cât de demenți sunt ei, dar uită că și măreața religie creștină a dat demenții ei, unii chiar mai mari decât niște aiuriți care se leagă de o bombă sau intră cu un AK47 într-o clădire.

Continue reading

Am votat pe 16 noiembrie

Am reușit să votez pe 16 noiembrie la ambasada României din Berlin. Nici acest punct de votare nu a fost ocolit de probleme, am stat și aici la coadă, dar nu a fost așa rău ca în alte părti (Munchen, Londra, Paris, Torino). Am ajuns la coada pe la 12:00 și am stat cam o ora. N-am avansat foarte mult, dar am văzut că dimensiunile cozii nu se măreau, așa că am zis să mai încercăm și după-amiază. Începuse să plouă și nu eram nici foarte bine îmbrăcați pentru stat în frig și ploaie cu orele.

Enervat pe declarațiile d-nului Melescanu (un mincinos ca și Ponta, și cu un dispreț tipic comunist), care ne spuneau că nu sunt probleme cu votul în strainatate și ne îndemnau să mergem și noi mai la periferie așa, la 250-300 km depărtare, mi-am rugat familia, prietenii și cunoștințele să iasă la vot, pentru că pentru ei este mult mai simplu.

Așa că pe la 17:00, îmbrăcați mai bine, am revenit. Coada era pe jumătate față de ce era la prânz și, după aproximativ încă o oră, am votat. Că va fi bine în următoarea perioadă, nimeni nu știe, eu mi-am făcut datoria și sunt mulțumit de asta.

25 de ani de la căderea zidului Berlinului

zidul berlinului Am avut șansa să prind sărbătorirea a 25 de ani de la căderea Zidului în Berlin. A fost frumos, mulți oameni pe străzi, mulți turiști, multe evenimente speciale. Am văzut o țară și un oraș care au înțeles ce a însemnat comunismul și care nu mai vrea să repete greșelile trecutului.

La TV sau pe străzi (open cinema) au rulat documetare despre acea perioadă, dramele prin care unii oameni au trecut (familii despărțite, metode nebunești de a trece zidul, oameni împușcați de conaționali de-ai lor) deoarece doreau libertate. Nu am vazut nicăieri să laude regimul de tristă amintire. E drept, au putut mult mai ușor compara cele două regimuri, având Germania de Vest drept referință.

Cum spuneam, este o țară care dorește să lase trecutul în urmă și să repare greșelile. De exemplu, în centrul Berlinului se reconstruieste un vechi palat, Berliner Stadtschloss, după planurile inițiale. Acesta a fost bombardat în WW2, a fost dărâmat de comuniști și în locul lui a fost construită o clădire tipic comunistă, care nu se încadra între celelalte clădiri istorice din jur.Clădirea aceea a fost dărâmată și în locul ei se reconstruiește palatul inițial.

Între timp, în România, actualul guvern încearcă să îngreuneze un drept esențial în democrație, acela de a vota, pentru cei din străinătate. Lumea iese în stradă pentru a protesta pentru acest fapt și pentru a nu ne întoarce în timp, acum 25 de ani, în loc să iasă să sărbătorească 25 de ani de libertate.

Fiecare decide pentru el în ce direcție vrea să o apuce această țară – spre viitor sau spre trecut. Schimbările nu vor fi imediate, dar pas cu pas, în timp, schimbarea va veni.

tesla2

Artă urbană cu Nikola Tesla în București

Am găsit un grafitti foarte tare pe unul din pereții pasajului Floreasca, care trece peste Barbu Văcărescu aproape de metroul de la Aurel Vlaicu. Se pare ca avem un mare fan Nikola Tesla în București, ceea ce poate doar să ma bucure. Eu unul sunt de asemenea fan al inventatorului și mă bucur că Elon Musk a ales să-i ducă mai departe moștenirea, investind în mașini electrice care pornesc de la motorul cu inducție electrică inventat de Tesla.

Se mai uită lumea TV?

Noi romanii suntem cu un pas in urma (sau chiar mai multi) mai tot timpul, iar dupa ce copiem pe altii ne dam “cool”. Mi-a venit o ruda in vizita aici in State, si cea mai mare activitate a lui era sa se uite la tv, era cam dezamagit ca nu aveam cablu, atunci mi-am cam dat seama ca nu e prea “busy” in tara, munca nu prea se lipeste de el ca mi-a povestit de toti actorii preferati, toate competitiile sportive si alte evenimente care el le-a vazut la tv. In Europa sau USA oamenii traiesc propriul “film”, esti ocupat sa faci un business sau ceva, timpul liber ti-l petreci cu familia la ocean, la un gratar, la un amusament park, n-ai timp de flecareli, iar romanii cum n-au acest stil de viata incearca sa traiasca…uitandu-se la tv!

Pasajul de mai sus este salvat acum mult timp de pe un blog care acum nu mai exista (cafeina.ro). Mi s-a parut interesant la momentul respectiv și în continuare îl găsesc de actualitate.

Da, eu am ajuns la momentul la care nu mai găsesc emisiuni interesante la TV, cel putin pe canalele românești (excepție noile canale Digi). Ce mai urmăresc sunt emisiuni de travel, documentare pe Digi Life/ Digi World și din când în când un meci. De altceva nu am timp sau răbdare, dacă nu găsesc ceva interesant la TV comut imediat pe laptop și mă uit la un film sau serial. Cam în asta constă timpul meu în fața televizorului, care oricum este destul de puțin, fiind prins cu munca, proiecte personale, alegat pentru rezolvat diverse chestii prin oraș, ieșit cu prietenii etc.

Și totuși, emisiunile de pe canalele românești au căutare / rating.  De ce? Oamenii au prea mult timp liber? Încă nu au descoperit că există alternative mult mai bune?